Incursiune în timp
Acum un an de zile, pe data de 6 Iunie 2020, în plină pandemie de COVID-19, într-un județ închis, colegi de-ai noștri erau cățărați pe o scară pentru a instala primul aparat de monitorizare a calității aerului din Rădăuți.
A fost o experiență interesantă, iar colegul nostru Bujor a fost cel care s-a ocupat de construcția cutiei meteorologice care găzduiește și astăzi aparatul AirVisual, aparat ce măsoară în permanență concentrația de PM2,5, concentrația de CO2, temperatura și umiditatea relativă.
Pe data de 9 Iunie 2020 am primit confirmare de la echipa IQAir din Marea Britanie că a început monitorizarea aparatului de către experți în domeniu.
Pe data de 17 Iunie 2020, am primit confirmarea oficială că aparatul a fost monitorizat și că a intrat oficial în rețeaua IQAir.
Încă de la început am întâmpinat o rezistență venită din partea unor persoane din comunitatea locală. Până pe data de 6 Iunie, când a fost instalat aparatul, în Rădăuți nu au existat decât suspiciuni și teorii care, în lipsa unor date concrete, au luat orice direcție, în funcție de interpretarea fiecăruia.
Imediat după confirmare, echipa de Calitatea Aerului a Asociației Rădăuțiul Civic a format un grup de lucru și a urmărit în permanență măsurătorile. Am încercat să înțelegem fiecare valoare și fiecare trend de poluare atunci când am observat că valorile au crescut foarte mult. Am încercat să împărtășim cu cei din comunitatea locală, prin postări, diferite teorii născute în interiorul echipei și, din nou, am întâlnit un zid imens de rezistență din partea multor oameni din comunitatea locală, care, fie ne-au acuzat că facem parte din forțele oculte, fie că suntem cumpărați de către corporații sau chiar că încercăm să deviem de la problemele serioase. Cu toate acestea, am avut parte și de comentarii constructive care au contribuit extrem de mult la înțelegerea dinamicii aerului în oraș. Unele persoane s-au alăturat grupului și ne ajută în continuare să înțelegem cât de poluat este Municipiul Rădăuți.
De foarte multe ori când am observat diferite trenduri de poluare, am scris postări și, mai apoi, articole pe site-ul Rădăuțiul Civic. Am încercat în permanență să oferim transparență și să discutăm constructiv cu cei din comunitatea locală.
Au urmat apoi diferite scrisori către Agenția Națională de Protecția Mediului Suceava, cu care ne-am consultat legat de unele concentrații măsurate de aparat, dar și legat de achiziționarea unor aparate suplimentare pentru a extinde rețeaua de măsurare a calității aerului a Rădăuțiului Civic. Ca întotdeauna, am primit un feedback pozitiv și de cele mai multe ori, răspunsuri foarte detaliate de la cei de la ANPMSV. Cu această ocazie dorim să le mulțumim și celor de la ANPM pentru toate detaliile oferite.
În luna August 2020, am depus o aplicație de finanțare la programul StartONG al Kaufland România, în vederea achiziționării unor aparate suplimentare de măsurare a concentrației de PM2,5. Proiectul a fost respins. Mai târziu, am aplicat din nou și am primit același răspuns.
În Septembrie 2020, am început pentru prima oară să observăm o scădere a calității aerului și au apărut primele semne de creștere a concentrației de PM2,5. Am publicat, astfel, un articol care prezintă în detaliu concluziile parțiale de atunci, dar și tendința de scădere a calității aerului.
Câteva luni mai târziu, în luna Noiembrie 2020, când aparatul a măsurat valori extrem de mari, am făcut sesizare și la Garda de Mediu care a venit în oraș pentru a discuta cu echipa noastră. Menționăm faptul că cei de la Garda de Mediu din Suceava nu au un aparat de măsurare a calității aerului, drept urmare, inspectorul a venit fără niciun instrument de măsurare. Cu toate acestea, în urma sesizării, am primit un răspuns de la Garda de Mediu în care se precizează faptul că poluarea ar veni de la combustibilul folosit în sobele rădăuțenilor, dar și din cauza arderii deșeurilor vegetale.
Au urmat diferite articole (vezi aici și aici) scrise de noi, în urma diferitelor constatări. Și de această dată, au existat persoane din comunitatea locală care ne-au acuzat folosind tot felul de teorii, deși, zi de zi, aparatul arăta valori foarte mari de concentrații de PM2,5. Cu toate acestea, am mers mai departe și am continuat să observăm evoluția măsurătorilor.
Mai târziu, la începutul anului, în Ianuarie 2021, am realizat și pagina calitateaer.radautiulcivic.ro, unde am centralizat toate subiectele legate de calitatea aerului. Am introdus, de altfel, și grafice de calitatea aerului, un widget de calitatea aerului, o hartă și articole legate de acest subiect.
Pe data de 10 Februarie 2021, am început și monitorizarea datelor de pe siteul INMH. Astfel, am introdus atât în Aplicația e-Rădăuți, cât și pe site-ul de calitate a aerului a Rădăuțiuli Civic măsurătorile de temperatură, presiune, umiditate relativă, viteza și direcția vântului înregistrate la stația meteo de pe Ștefan cel Mare (vezi poză mai jos). Acest pas s-a dovedit a fi foarte important pentru a corela poluarea cu viteza vântului.
La începutul lunii Aprilie 2021, am depus un alt proiect către programul Active Citizens care are o categorie specială legată de mediu. La sfârșitul lunii Aprilie, proiectul nostru a trecut de evaluarea administrativă și a intrat în cea tehnică. În proiect sunt cuprinse cinci aparate suplimentare de măsurare a concentrației de PM2,5 pe care le vom monta în diferite zone din oraș și un aparat mobil care poate măsura și formaldehida.
Timp de un an, de când facem măsurătorile, am acumulat zeci de articole științifice, corelări, grafice, observații, poze, adrese, teorii etc. care au dus la construcția unor mici concluzii privind calitatea aerului pe care dorim să le prezentăm în continuare într-un format puțin mai tehnic.
Concentrația de PM2,5
Încă de la început am insistat să facem cunoscut celor din comunitatea locală faptul că aparatul nostru măsoară DOAR concentrația de particule PM2,5. Momentan, particulele de PM2,5 sunt recunoscute la nivel mondial ca fiind cele mai nocive și cele mai importante când vine vorba de calitatea aerului. Un aparat de formaldehidă este extrem de dificil de construit, iar achiziționarea unui astfel de aparat pentru exterior este o misiune extrem de dificilă, chiar dacă ne-am dori să fie diferit. Chiar și un aparat de 10,000 EUR care măsoară formaldehida poate să intre în interferență cu alte gaze volatile. Cu toate acestea, am depus și proiecte în această direcție, dar fără succes deocamdată.
Legat de concentrația PM2,5, am luat mereu drept referință valoarea maximă recomandată de Directiva 2008/50/EC a UE din 2008 și anume 25 micrograme per metru cub. În România, calitatea aerului este stabilită în Ordinul nr. 1.818 din 2 octombrie 2020, care stabilește următoarele limite și cod de culori:
Atât din Directiva UE, cât și din Ordinul din România, se poate observa că o concentrație mai mare de 25 μg/m3 înseamnă un aer de o calitate rea. Cu toate acestea, este important a se reține faptul că această valoare este medie și se calculeaza pe timp de un an. Datorită faptului că aparatul nostru împlinește zilele acestea un an, putem să tragem o concluzie referitoare la calitatea aerului, în general.
În graficul de mai sus, se poate observa concentrația de PM2,5 măsurată în permanență de către aparatul din Piața Garoafelor. În termeni relativi, se poate observa foarte clar cum în lunile de iarnă au fost oscilații cu valori maxime care depășesc cu mult concentrația de referință stabilită de UE (25 μg/m3). Începând cu luna noiembrie 2020, valorile au fost extrem de mari. Au fost și zile în care aerul a fost, practic, irespirabil și predomina un miros înțepător de fum. În lunile Noiembrie 2020 și Aprilie 2021, o creștere a concentrației a fost, probabil, cauzată și de către arderile de deșeuri, după cum au intuit și cei de la Garda de Mediu. O dovadă vie a acestui fenomen poate fi observată într-o postare făcută de către Domnul Dragoș Băncescu:
În ceea ce privește restul lunilor de iarnă, poluarea a fost ținută la sol cel mai probabil de către fenomenul de inversiune termică, fenomen întâlnit destul de des în lunile de iarnă, mai ales în zonele de depresiune. Fotografii foarte bune scoțând în evidență acest fenomen au fost surprinse de către fotografii Samuel Covașă și Cătălin Urdoi, dar și de către un coleg de-al nostru, care a fotografiat frontul de inversiune de pe dealul de la Țibeni (vezi poză mai jos).
Dorim să le mulțumim pe această cale celor trei fotografi care ne-au ajutat enorm să identificăm un fenomen care, de altfel, este cunoscut de către cei din comunitatea locală. Inversiunea termică, denumită popular și ”bariera termică dintre toamnă şi iarnă” apare atunci când, din cauza răcirii solului, se formează două straturi termice – unul rece care rămâne la sol și cel cald, care rămâne deasupra, formând, astfel, un tavan termic care ține poluarea la sol, ca în figura de mai jos:
Acest fenomen se poate observa foarte clar urmărind poza lui Samuel:
Întrebarea care se naște din aceste fotografii este: Cine poluează? Răspunsul? Toți! Poluează firmele industriale, fie din procesul de producție, fie din transportul de pe platforme; poluează cetățenii arzând deșeurile sau chiar aprinzând focul în sobe; poluează mașinile (în special cele Diesel, când vorbim despre PM2,5). Orice sursă de poluare de la nivelul solului, în condiții de inversiune termică, emană particule care rămân la nivelul solului și care îi afectează pe cei cu sensibilități pulmonare, ducând, la o expunere mai îndelungată și la probleme fatale.
Un lucru important pe care îl putem face când avem măsurători, este să le comparăm cu valori de referință sau limite legale. Astfel, dacă ne uităm la graficul de concentrații de mai sus și facem media pe timp de un an – Iunie 2020 – Iunie 2021, vom vedea că valoarea medie anuală a concentrației de PM2,5 este de 20.9 μg/m3, după cum se poate observa și în graficul de mai jos:
Comparând cu media maximă anuală stabilită de UE (25 μg/m3), rezultă că aerul din Rădăuți nu depășește limita stabilită de către UE. Urmând Ordinul stabilit de guvernul României, rezultă că aerul din Rădăuți (mai precis din Piața Garoafelor) este MODERAT. În termeni medii, acest lucru este oarecum îmbucurător, dar lunile de iarnă au fost, totuși, extrem de poluate și a fost de lungă durată, ceea ce înseamnă că cei cu sensibilități pulmonare pot suferi destul de mult. Fenomenul este complicat, mai ales pentru că este unul meteorologic, pe care nu-l putem controla. Cu toate acestea, există un element extrem de important pentru disiparea particulelor – vântul. Da! Vântul are un efect extrem de pozitiv pentru îmbunătățirea calității aerului. Dar ce înseamnă asta?
Vântul. Direcția și viteza vântului
Vântul, într-o zonă de depresiune precum Depresiunea Rădăuți, are un efect extrem de benefic pentru îmbunătățirea calității aerului. Ori de câte ori au fost înregistrate valori mai mari ale vitezei vântului, am observat o îmbunătățire extrem de importantă a calității aerului. Datorită măsurătorilor de la Stația Meteo, am putut determina și care este valoarea minimă a vitezei vântului care îmbunătățește calitatea aerului. În figura de mai jos se poate observa că o viteză a vântului (valorile cu albastru) de peste 3-4 m/s ține concentrația de PM2,5 sub 25 μg/m3.
Cu alte cuvinte, o viteză constantă a vântului ca valori de peste 4 m/s va curăța depresiunea și va schimba aerul poluat cu unul mai curat (în cazul în care orașele sau zonele din jur nu sunt mai poluate). Folosind scara Beaufort care descrie viteza vântului bazată pe aspectul observat al mării, putem să transformăm aceste valori în limbaj popular. Cu alte cuvinte, conform scării Beaufort (vezi figură mai jos), aerul din Rădăuți devine mult mai curat atunci când bate vânt slab, moderat sau chiar vânt cu intensitate mai mare.
Chiar și așa, au existat situații în care, deși viteza aerului a depășit 4 m/s, concentrația de particule PM2,5 a crescut foarte mult. Pe data de 13 Aprilie 2021, aparatul a citit o creștere a concentrației concomitent cu o creștere a vitezei vântului, după cum se poate observa în figura de mai jos:
O explicație pentru acest fenomen ar fi purtarea particulelor din alte părți ale zonei sau chiar de la distanțe mai mari. Acest lucru scoate în evidență complexitatea dinamicii poluării în oraș.
În continuare, având aces la măsurătorile INMH, putem, de altfel, să identificăm și preponderența direcției vântului. Analizând valorile măsurate pe perioada Februarie 2021 – Mai 2021, putem observa că vântul a bătut preponderent dinspre munți. Mai precis, preponderent dinspre NV (22%), NNV (12,5%), VSV (11,6%) și Vest (9.3%).
O altă diagramă utilă pentru a observa acest trend este roza vânturilor, care ne arată clar numărul de ore, direcția și viteza vântului (vezi figura de mai jos). Din figură se observă foarte clar culoarul de vânt pe direcția NV – SE (între văi, de-a lungul râului Suceava).
Poluatorii
Cine poluează? Este o întrebare care sună atât de simplu, dar care are un răspuns extrem de dificil. Pe scurt, toți poluăm. Dar cât poluăm fiecare? Când vine vorba de proporții, putem spune cu siguranță că nu vom ști în viitorul apropiat cât poluează firmele versus cât poluează oamenii. Într-un raport de mediu întocmit în 2019 realizat la nivel European privind date din anul 2016, în România se prezintă următoarele valori (vezi figura de mai jos):
Se estimează că o categorie foarte vagă intitulată ”Comerțul, instituția și gospodăriile” poluează în proporție de 82,46%, urmată de ”Transportul Rutier” (3,96%), urmată de ”Procesele industriale” (3,13%) și de ”Producția și Distribuția de energie” (2,98%). Cu alte cuvinte, cea mai mare proporție de poluare vine de la noi, din gospodării și din comerț 1.
Concluzii parțiale
După un an de zile de măsurători și înregistrări ale concentrației de PM2,5 realizate cu un aparat Air Visual în Piața Garoafelor, putem trage următoarele concluzii parțiale:
– în medie, aerul din Rădăuți are o calitate MODERATĂ (conform Ordinului nr. 1.818 din 2 octombrie 2020 și Directivei UE 2008/50/EC) și prezintă o concentrație de 20.9 μg/m3/medie/an;
– în lunile de iarnă inversiunile termice agravează poluarea. Poluarea de la sol (generată de industrie, gospodării, trafic etc.) rămâne sub plafonul termic și formează așa-numitul smog. În medie, calitatea aerului a fost REA în lunile de iarnă;
– vântul (cu viteze mai mari de 4 m/s) poate curăța Depresiunea Rădăuți și poate aduce aer curat chiar și în zilele cu inversiuni termice (excepție făcând zilele în care aerul poluat vine din alte zone);
– direcția predominantă a vântului este preponderentă Vest (dinspre munți – NV, NNV).
Menționăm că, la fel ca alți cetățeni ai acestui oraș, ne-am dorit să facem lumină pe acest subiect. Suntem deschiși oricăror propuneri sau sugestii de a face lucrurile mai bine și sperăm ca în perioada următoare să avem și un răspuns cu privire la proiectul depus la programul Active Citizens Fund, pentru a reuși extinderea rețelei de măsurare a calității aerului.
Erori și incertitudini
Ca de fiecare dată, dorim să menționăm că aparatul, deși este unul foarte avansat și calibrat, are o precizie de 86% comparativ cu aparate avansate de laborator în anumite intervale, precizie pe care trebuie să o luăm în considerare de fiecare dată când raportăm și citim valorile de concentrație. Cu toate acestea, singurul lucru care s-ar putea schimba ar fi aproprierea de limita de 25 μg/m3 (mai aproape sau mai departe).
Dorim să precizăm că la toate aceste observații se adaugă și fenomenele meteorologice care pot fi un factor determinant. Fenomenele meteorologice pot prezenta forme extreme în această perioadă, când temperatura a scăzut foarte mult. În plus, în diferite zone de munte și depresiuni, au fost prezente inversiuni termice, ceea ce înseamnă că fumul și particulele stau la nivelul solului. Momentan, aceste fenomene sunt foarte complexe și dificil de urmărit cu un singur aparat, ceea ce creează incertitudini cu privire la concluziile care pot fi trase din măsurătorile de până acum.
În final, menționăm că acest aparat este instalat în centrul orașului, fiind înconjurat de diferite surse locale de poluare (precum hornurile caselor din jur, trafic ș.a.) și este montat in interiorul unei cutii de protectie, atasată pe un perete care este încălzit în interior, ceea ce face ca măsurătorile să fie diferite față de alte zone din oraș. Este important de ținut cont de acest detaliu la interpretare.
- Fapt divers: Renumitul profesor român Adrian Bejan, care a descoperit teoria constructală, a corelat consumul de energie cu PIB-ul unei țări. Vezi: https://www.newswise.com/articles/physics-can-predict-wealthy-inequality