Luna aceasta se împlinesc patru luni de când am instalat aparatul de măsurat concentrația de PM2.5 în Piața Mihai Eminescu (fosta Piață a Garoafelor) și am început deja să identificăm, cu ajutorul comunității și al membrilor din grup, diferite surse de poluare din oraș. La fiecare sesizare primită, ne-am uitat pe aparat, pe fotografii, am ascultat mărturii și am încercat să găsim diferite corelații și timbre de poluare.

Din observațiile făcute în articolul precedent, luna August a fost cea mai poluată, măsurând o concentrație medie de PM2.5 de 10.44 μg/m3. Această concentrație nu este alarmantă, având în vedere că referința pentru o concentrație limită este de 25 μg/m3 (limita UE impune o valoare de 25 μg/m3 medie anuală) dar nu este nici foarte joasă. În August, au fost observate 23 de instanțe de timp în care această concentrație a depășit, pentru un interval scurt de timp, limita de 25 μg/m3.

În luna Septembrie, în schimb, s-au înregistrat mult mai multe depășiri iar media lunară a fost de 12.71 μg/m3 (vezi Figura 1). Această valoare depășește, de exemplu, valoarea limită stabilită de Agenția de Mediu Americană (12 μg/m3) dar conform standardelor UE, această valoare este departe de limită dar este una destul de mare, chiar și comparativ cu celelalte luni.

În Septembrie, au fost înregistrate 34 de depășiri pe diferite intervale scurte de timp dar valorile au fost mult mai mari decât în celelalte luni, după cum se poate observa și în Figura 2.

Depășirile au fost înregistrate în special la începutul lunii, spre mijloc, după cum se poate vedea în graficele de mai sus (între 9 și 18 Septembrie). Fiind depășiri atât de mari, colegii din Rădăuțiul Civic ne-au atras atenția cu privire la acest aspect mereu, așa că am urmărit să înțelegem care ar fi cauza.

De ce Septembrie?

În mod natural, întrebarea care se naște din aceste observații este de ce Septembrie? Am încercat să înțelegem aceste aspecte, corelând diferite măsurători și încercând să punem cap la cap fotografii, observații și teorii bazate deocamdată pe puținele informații de care dispunem.

Astfel, am început prin a ne uita la diferența de umiditatea relativă (figura 3).

Din cauza complexității fenomenelor meteorologice și a dependenței dintre parametri (ex. temperatură-umiditate, umiditate-concentrația de PM2.5, temperatură-presiune etc.) este dificil să tragem o concluzie privind influența umidității asupra observațiilor de mai sus. Cu toate acestea, comparând cele patru luni, putem observa o schimbare mai frecventă în cele două luni cu poluare mai mare (lunile August și Septembrie). În termeni mediani, valorile de umiditate relativă medie la cele patru luni sunt de 62.7% (Iunie), 67% (Iulie), 61% (August) și 72% (Septembrie). În medie, luna Septembrie a înregistrat cea mai mare umiditate. Există multe studii care leagă umiditatea de concentrația de PM2.5, dar momentan, pentru Rădăuți, este prematur să tragem o concluzie, drept urmare lăsăm acest subiect deschis pentru viitor, cu mențiunea că umiditatea va fi un factor la care ne vom uita mereu începând cu această lună.

Înainte de a trece la următorul parametru, este important de menționat că în luna Septembrie s-au înregistrat și valori extrem de mici de PM2.5 pe timp de ploaie. Este vorba de sfârșitul lunii, începând cu data de 27 Septembrie. Apariția ploilor s-a reflectat în valori crescute ale umidității iar efectul de ”curățire” a aerului datorită precipitațiilor poate fi observat urmărind concentrația de PM2.5 (vezi chenarul din Figura 4).

Temperatura este și ea un parametru important care poate influența nivelul de poluare. Uitându-ne la diferența de temperatură dintre cele patru luni (Figura 5), putem observa și vizual că luna Septembrie a fost mai rece, în special spre sfârșit, după cum era de așteptat.

Momentan, nicio observație concludentă nu poate fi trasă din aceste comparații, drept urmare, și influența temperatură-umiditate-poluare va rămâne un subiect deschis pentru viitor. Cu toate acestea, credem că traficul a fost foarte intens în luna Septembrie (vezi secțiunea de mai jos) iar condițiile meteorologice ar fi putut ține această poluare la nivelul solului în anumite părți ale lunii. Concluzia rămâne temporară și o vom reitera în lunile/anii ce urmează.

Surse de poluare

În ceea ce privește sursele care ar produce particulele PM2.5, ele sunt de diferite feluri iar unele au fost analizate în funcție de evenimentele sesizate de către unele persoane din comunitatea locală. De exemplu, în multe situații, traficul din centru ar fi putut fi cauza creșterii nivelului de poluare, iar în altele, incendii de câmp, cauciucuri, plastic, miriște sau altele. Contribuția industriei este greu de cuantificat, dar în funcție de culoarea fumului, am presupus că ar putea fi surse de PM2.5.

Traficul

Traficul este o problemă în toată lumea, în special în Europa. Mașinile Diesel sunt recunoscute ca având impact foarte negativ asupra calității aerului, în special dacă nu au filtru de particule sau dacă acesta este dezactivat, după cum se practică tot mai des. Condusul în oraș înseamnă frânare, accelerare, staționare la semafor etc., ceea ce face ca fumul scos pe țeava de eșapament să conțină multe particule. De multe ori, când am primit sesizări, ne-am uitat pe camerele instalate în centrul Rădăuțiului și am observat un trafic foarte intens. De exemplu, pe data de 10 Septembrie, în jurul orei 21:00, traficul era foarte intens, iar aparatul a citit valori care depășeau limita de 25 μg/m3 (vezi Figura 7).

Au fost mai multe instanțe de timp în care ne-am uitat pe aceste camere când au fost valori crescute și de fiecare dată am observat trafic intens, ceea ce înseamnă că traficul are o influență negativă, după cum era de așteptat.

Industria locală

Legat de industria locală, sunt mai multe firme care ar putea genera particule, iar aceste observații sunt, deocamdată, la nivel de observație vizuală sau olfactivă. Pentru a identifica aceste surse, am apelat la comunitatea locală și am strâns informații din diferite postări de pe Facebook și am identificat, deocamdată, surse din oraș și din afara limitei orașului.

Indentificarea acestor surse a fost făcută bazându-ne pe culoarea fumului. Nu avem deocamdată nicio dovadă că aceste surse industriale ar putea contribui semnificativ la calitatea aerului, drept urmare nu tragem deocamdată nicio concluzie finală dar vom continua să identificăm și urmărim aceste surse și le vom prezenta în articolele ce vor urma.

Arderea gunoaielor

În ceea ce privește arderea gunoaielor, sursele sunt diferite și disperse. Cu toate acestea, ni s-a comunicat că o sursă continuă de poluare din arderea gunoaielor ar fi în parcarea uneia dintre clădirile industriale abandonate de pe Strada Frâncei (vezi Figura 8).

Din mărturii locale, rezultă că acest spațiu este folosit pentru depozitarea și prelucrarea fierului vechi. Presupunem că produsele care nu sunt necesare, precum cauciucuri sau izolatoare, ar fi arse. Dacă aceste informații sunt corecte, atunci s-ar putea explica motivul pentru care multe persoane se plâng de miros constant de cauciuc și plastic. Alte incendii locale sunt aleatorii și în diferite locații, ceea ce îngreunează identificarea unui tipar.

Concluzii

Ca și în celelalte luni, aparatul s-a dovedit a fi un instrument important de măsurare a particulelor PM2.5. Datorită acestor măsurători, am putut observa că aerul din Rădăuți poate fi foarte încărcat cu particule în unele zile, depășind chiar și limita de 25 μg/m3, pe care o luăm ca referință pentru a stabili deviația. Până acum, de când facem măsurători continue, am putut observa în termeni relativi că luna Septembrie a fost cea mai poluată. Motive pot fi multe, dar pentru moment credem că traficul și schimbările meteorologice ar putea fi cauza principală. Chiar dacă nu tragem concluzii finale momentan, continuăm să publicăm aceste rapoarte periodice pentru a construi informații utile pe care să le împărtășim cu cei din comunitatea locală și pentru a ține evidența la detalii care s-ar pierde altfel într-un produs final.

Chiar dacă au trecut patru luni, lucrăm cu puține informații și parametri, ceea ce îngreunează momentan interpretarea corectă și realistă a valorilor. Cu toate acestea, am reușit, cu ajutorul comunității, să identificăm câteva surse de poluare și să le monitorizăm, ceea ce ne va ajuta pe viitor. Am înțeles și că avem nevoie foarte mare de comunitatea locală care să ne ajute cu diferite fotografii, mărturii etc. Deoarece depindem atât de mult de informațiile comunității, am hotărât să facem un portal în care fiecare cetățean din zona Rădăuți să poată să sesizeze ori de câte ori observă fum negru sau alte diferite surse de poluare. Portalul se găsește pe pagina www.radautiulcivic.ro/sesizează-poluare sau pe aplicația e-Rădăuți la ”Sesizează o Problemă”. Aplicația va fi lansată în cel mai scurt timp.

Erori și Incertitudini

Ca de fiecare dată, dorim să menționăm că aparatul, deși este unul foarte avansat și calibrat, are o precizie de 86% comparativ cu aparate avansate de laborator în anumite intervale, precizie pe care trebuie să o luăm în considerare de fiecare dată când raportăm și citim valorile de concentrație. Cu toate acestea, singurul lucru care s-ar putea schimba ar fi aproprierea de limita de 25 μg/m3 (mai aproape sau mai departe), dar concluziile temporare și observațiile relative rămân la fel.

În final, dorim să precizăm că potrivit informațiilor comunicate de Agenția Națională privind Protecția Mediului, nu există nicio procedură de acreditare a stațiilor independente, deci ele pot folosi pentru a identifica problemele și a solicita apoi autorităților statului să își facă treaba. În același timp, pe lângă măsurătorile realizate de societatea civilă sau chiar de acea potențială stație pe care primăria intenționa să o monteze, este nevoie de o stație montată Agenția Națională pentru Protecția Mediului, aceste stații fiind singurele „oficiale”, adică cele care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (www.calitateaer.ro).